{"id":5436,"date":"2023-08-01T12:28:19","date_gmt":"2023-08-01T10:28:19","guid":{"rendered":"https:\/\/romaeducationfund.ro\/?p=5436"},"modified":"2023-08-01T12:28:19","modified_gmt":"2023-08-01T10:28:19","slug":"cosmarul-unei-nopti-de-vara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/roma.education\/ro\/cosmarul-unei-nopti-de-vara\/","title":{"rendered":"Co\u0219marul unei nop\u021bi de var\u0103!"},"content":{"rendered":"\n

Un text de dr. Alexandru Zamfir, expert interculturalitate \u00een cadrul REF Romania \u0219i asistent universitar la Catedra de Limb\u0103 \u0219i Literatur\u0103 Rromani, Universitatea Bucure\u0219ti<\/em><\/p>\n\n\n\n

Vara nu e un anotimp oarecare, parc\u0103 e o cu totul alt\u0103 lume! Timpul \u0219i spa\u021biul cap\u0103t\u0103 parc\u0103 alte dimensiuni. Vara este o lume aparte, cu mirosuri specifice, gusturi, culori, tr\u0103iri \u0219i-amintiri mai presus dec\u00e2t un simplu anotimp. Iar totul se amplific\u0103 mai ales c\u00e2nd e\u0219ti copil!<\/p>\n\n\n\n

Probabil nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor ziua de 1\niunie a fost declarat\u0103 Ziua Interna\u021bional\u0103 a Copilului.<\/p>\n\n\n\n

Dar cum o fi fost vara lui 1942 pentru unii dintre copiii romi, spre exemplu, a c\u0103ror deportare for\u021bat\u0103 a \u00eenceput chiar pe 1 iunie, conform datelor consemnate \u00een rapoartele Inspectoratului Jandarmeriei Rom\u00e2ne? Desigur, la vremea respectiv\u0103 nu se s\u0103rb\u0103torea Ziua copilului pe 1 iunie, aceasta fiind configurat\u0103 la nivel intena\u021bional doar prin anii 50, dar precis copiii s\u0103rb\u0103toreau vara \u0219i pe vreme aceea, chiar \u0219i f\u0103r\u0103 o zi oficial\u0103 stabilit\u0103 \u00een calendar.<\/p>\n\n\n\n

\"\"
Surs\u0103: Articolul \u201eMituri \u0219i adev\u0103ruri dureroase despre holocaustul romilor \u0219i deport\u0103rile din Transnistria\u201d, publicat de c\u0103tre Europa Liber\u0103 Rom\u00e2nia <\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Deportarea copiilor romi \u00een anul 1942 a fost, \u00eens\u0103, pe c\u00e2t se poate de oficial\u0103, cu date riguros consemnate chiar \u0219i cu privire la zilele din calendar, fapt care reiese cu prisosin\u021b\u0103 \u0219i din documentul intitulat \u201eSITUA\u021aIE-NUMERIC\u0102 privitoare la evacuarea \u021biganilor nomazi \u0219i nenomazi \u00een Transnistria\u201d. C\u0103ci num\u0103r\u0103toarea pare s\u0103 fi fost extrem de am\u0103nun\u021bit \u0219i precis realizat\u0103, iar num\u0103rul copiilor romi deporta\u021bi e unul care ar trebui s\u0103 ne dea fiori reci ca ghea\u021ba, chiar \u0219i-n plin\u0103 var\u0103! M\u0103 rog, termenul folosit la vremea respectiv\u0103, inclusiv \u00een acest document oficial, era cel de \u201e\u021bigani\u201d, chiar daca noi \u0219tim prea bine ast\u0103zi cu to\u021bii c\u0103 termenul corect, din multe puncte de vedere, este \u201eromi\u201d \u2013 dar parc\u0103 nici asta nu ne \u00eenc\u0103lze\u0219te cu nimic \u00een acest context, mai ales \u00een plin\u0103 var\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Iar date \u0219i cifre despre romii deporta\u021bi \u00een acea perioad\u0103, dintre care, iat\u0103, mai mult de jum\u0103tate au fost copii, g\u0103sim ast\u0103zi \u00een multiple surse. Cele care fac referire strict la regiunea Muntenia[1]<\/a>, spre exemplu, indic\u0103 \u00eentr-un raport despre romii deporta\u021bi de pe teritoriul rural al jude\u021bului Prahova faptul c\u0103 dintre cele 57 de persoane deportate au fost \u201e26 de copii cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre doi ani \u0219i 16 ani\u201d. Tot \u00een acea var\u0103, jude\u021bul Buz\u0103u \u201ea fost tranzitat de c\u0103tre 3.973 de persoane dintre care 55% erau copii\u201d[2]<\/a>. Iar dac\u0103 cifrele \u0219i procentele sunt uneori date reci, care nu ne transmit nimic, sau nu mare lucru, vre\u021bi s\u0103 \u0219ti\u021bi oare care erau numele copiilor? Tu\u0219a, Iorga, Ioana, Joica, care au plecat cu un cat\u00e2r \u0219i o c\u0103ru\u021b\u0103 cu mama Maria \u0219i tat\u0103l Gheorghe, sau Sinamida, Voisa, R\u0103du\u021ba \u0219i Jeana[3]<\/a>, care au plecat doar cu mama lor Sanda, tat\u0103l fiind poate pe front, lupt\u00e2nd pentru patrie. Cu ce-o fi fost oare \u00eembr\u0103cat\u0103 R\u0103du\u021ba \u00een diminea\u021ba plec\u0103rii? O fi apucat oare s\u0103 m\u0103n\u00e2nce ceva? Sau m\u0103car s\u0103 bea ap\u0103? Ce-o fi apucat oare mama s\u0103 pun\u0103 \u00een prea pu\u021binul bagaj pe care avea voie s\u0103-l ia? O fi pus oare \u0219i vreo juc\u0103rie? Sau le-o fi spus fetelor c\u0103 vor g\u0103si juc\u0103rii acolo, \u00een \u201e\u021aara f\u0103g\u0103duin\u021belor\u201d, care e de fapt un t\u0103r\u00e2m al juc\u0103riilor cu mii de p\u0103pu\u0219i pentru Sinamida \u0219i m\u0103rgele de toate culorile pentru Voisa, cu rochi\u021be \u00eenflorate pentru R\u0103du\u021ba \u0219i o triciclet\u0103 ro\u0219ie str\u0103lucitoare pentru Jeana, a\u0219a cum \u0219i-a dorit ea dintotdeauna!<\/p>\n\n\n\n

\"\"
Memorial Museum<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Iar Sanda nu a fost sigura femeie care a fost for\u021bat\u0103 s\u0103 plece singur\u0103 cu copiii din locul \u00een care s-au n\u0103scut \u0219i au crescut, \u00eentr-un alt loc, departe, departe de cas\u0103 \u0219i departe de a fi ce li s-a promis c-o s\u0103 fie, ce n-avea s\u0103 fie nici pe departe acas\u0103! Astfel c\u0103 au fost multe v\u0103duve, precum Aurica Voicu[4]<\/a>, v\u0103duv\u0103 de r\u0103zboi, \u00eenregistrat\u0103 pentru deportare \u00eempreun\u0103 cu cei doi copii ai s\u0103i, unul de doi ani \u0219i altul de 10 ani. Nu am numele lor aici s\u0103 vi le zic, dar v\u0103 pot spune c\u0103 Aurica era din Pite\u0219ti \u0219i locuia pe strada Costache Negri nr. 1. Cum ar\u0103ta casa? Nici asta nu \u0219tiu, dar poate era proasp\u0103t v\u0103ruit\u0103, cu alb \u0219i un br\u00e2u de un albastru deschis, cu un pridvor mic \u0219i dou\u0103 trepte de lemn pe care copiii st\u0103teau adesea a\u0219tept\u00e2nd-o pe mam\u0103 s\u0103 vin\u0103 din pia\u021b\u0103. \u0218i erau \u0219i copaci \u00een curte: doi meri (phaba<\/em> cum le spuneau copiii) chiar la poart\u0103, un liliac la fereastr\u0103, puzderie de vi\u0219ini \u0219i un nuc imens \u00een spatele cur\u021bii cu o umbr\u0103 deas\u0103 c\u0103 te r\u0103coreai numai c\u00e2nd o vedeai din strad\u0103. Nu era chiar ca \u00een \u201eLa \u021aig\u0103ncile\u201d lui Eliade, dar era o umbr\u0103 la care s-a tot g\u00e2ndit Aurica \u00een ar\u0219i\u021ba verii lui `42 pe lungul drum spre Transnistria.<\/p>\n\n\n\n

\u0218tiu, nu sunt date oficiale, nu a stat nimeni s\u0103 numere copacii din cur\u021bile romilor deporta\u021bi, \u0219i nici amintirile de pe prispele caselor pe care ei, p\u0103rin\u021bii \u0219i bunicii lor le dep\u0103nau \u00een serile t\u00e2rzii de var\u0103. Jandarmii au num\u0103rat doar oamenii, at\u00e2t c\u00e2t \u00eei considerau oameni, \u0219i cel mult animalele \u0219i alte bunuri pe care le mai avea (\u0219i pe care oricum le-au confiscat ulterior). Dar dincolo de cifre \u0219i statistici, reale \u0219i extrem de valoroase mai ales din perspectiva cercet\u0103rii, care trebuie \u0219i e bine c\u0103 se face, aceste cifre, \u00eembr\u0103cate uneori \u0219i cu nume, au f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 \u0219i o poveste, sau mai multe pove\u0219ti (cel pu\u021bin 25.000 de pove\u0219ti, conform datelor oficiale \u00eenregistrate \u00een rapoarte). O parte dintre pove\u0219ti s-au \u00eentors, prin cei care au supravie\u021buit Holocaustului romilor, sau Samudaripen<\/em> cu e numit \u00een limba romani. O alt\u0103 parte, \u00eens\u0103, aproape jum\u0103tate, au r\u0103mas acolo la Bug, cum e numit popular, pove\u0219tile lor fiind \u00eengropate de frig, foamete \u0219i boli necru\u021b\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n

Pe 2 august, \u00een plin\u0103 var\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 comemorarea oficial\u0103, stabilit\u0103, iat\u0103, \u0219i printr-o Rezolu\u021bie a Parlamentului European din 15 aprilie 2015, iar \u00een Rom\u00e2nia prin Legea nr. 124\/2020 ca zi na\u021bional\u0103 de comemodare a Holocaustului romilor, invita\u021bia mea este s\u0103 ne g\u00e2ndim \u0219i, sau mai ales, la pove\u0219tile de via\u021b\u0103, \u0219i de moarte, sau pe via\u021b\u0103 \u0219i pe moarte \u00een cele mai multe cazuri, ale romilor care au suferit \u00een acea perioad\u0103. \u0218i da! S\u0103 ne g\u00e2ndim \u00een special la copii \u0219i la ce au \u00eendurat ei \u00een vara anului 1942, sau \u00een toamna \u0219i iarna ce au urmat \u0219i la cum s-au g\u00e2ndit ei poate \u00een gerul din mijlocul nop\u021bii la zilele de var\u0103, din vara aceea, sau din verile trecute, la mirosurile specifice, la gusturile \u0219i culorile lor preferate, la amintirile lor, sau ale altora, si la visele din nop\u021bile de var\u0103, care s\u0103 le mai aline poate co\u0219marul din nop\u021bile de iarn\u0103 de acolo.
<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[1]<\/a> Ioan Valentin, Negoi, Deportarea romilor din Muntenia \u00een Transnistria \u00een perioada celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial<\/em>, Cetatea de scaun, T\u00e2rgovi\u0219ete, 2023, p. 196.<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/a> Ibidem, p. 164.<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/a> Ibidem, pp.162-163.<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/a> Ibidem, p. 268.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Un text de dr. Alexandru Zamfir, expert interculturalitate \u00een cadrul REF Romania \u0219i asistent universitar la Catedra de Limb\u0103 \u0219i Literatur\u0103 Rromani, Universitatea Bucure\u0219ti Vara nu e un anotimp oarecare, parc\u0103 e o cu totul alt\u0103 lume! Timpul \u0219i spa\u021biul cap\u0103t\u0103 parc\u0103 alte dimensiuni. Vara este o lume aparte, cu mirosuri specifice, gusturi, culori, tr\u0103iri [Cite\u0219te mai mult]<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":5437,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[201],"tags":[],"class_list":["post-5436","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-our-events"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/roma.education\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5436","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/roma.education\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/roma.education\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roma.education\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roma.education\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5436"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/roma.education\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5436\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roma.education\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5437"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/roma.education\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5436"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/roma.education\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5436"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/roma.education\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5436"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}