Roma Education Fund

Călătoria Eroului, boot camp educațional în Abrud, jud. Alba

Posted on ianuarie 13, 2023 by Claudia Craiu

---

Fundația Roma Education Fund organizează cea de-a doua ediție a boot camp-ului educațional “Călătoria Eroului”, tabără dedicată atât tinerilor profesori, absolvenți ai Programului de burse în pedagogie, cât și viitoarelor cadre didactice, elevi din diferite școli pedagogice înscriși în prezent în acest program.

---

În perioada 20-24 februarie, în Abrud, jud Alba, tinerii vor participa la o serie de ateliere unde vor afla detalii despre învățarea pe bază de proiecte în învățământul simultan și despre tehnicile de abordare interculturală în educație. Vor completa “Jurnalul profesorului reflexiv”, vor aprofunda tehnicile de literație și vor descoperi alternativa educațională Montessori, dar cel mai important vor merge în comunitate, în școli, la firul ierbii.

“Continuăm maratonul de activități de dezvoltare personală și profesională pe care l-am început în august 2022, în cadrul boot camp-ului “Museum of Me”. De data aceasta, fiecare participant își va urmări propriul proces transformațional mergând pe firul metaforei lui Joseph Campbell, “Călătoria eroului”: confirmarea Chemării pentru profesia aleasă; identificarea posibilelor Provocări care ar putea sta în calea desfășurării educației de calitate în medii vulnerabile, dar și resursele umane la care ar putea apela (Inamici și Aliați); conștientizarea Biruinței (a lucrurilor învățate care au produs schimbări în ceea ce știau, dar și în atitudini și comportamente); validarea – Întoarcerea în propriile comunități, împărtășirea experienței și aprecierea pentru experiența acumulată” – Daniela Stoicescu, expert educațional Roma Education Fund.

În tabără sunt așteptați 15 tineri romi, elevi la diferite licee pedagogice din județele Alba, Arad, Brașov, Bacău, Caransebeș, Călărași, Ialomița, Giurgiu, Prahova, Piatra Neamț, Suceava, care vor lucra alături de cei 6 mentori, absolvenți ai programului.                                                                                                                                                      

“Boot camp-ul pe care l-am organizat în vară ne-a plăcut extrem de tare nouă echipei, dar mai ales beneficiarilor principali. Așa că ne-am propus să organizăm și versiune de iarnă a acestuia oferindu-le tinerilor noi perspective. De această dată, mergem în comunitate, la firul ierbii, cu echipa de șase mentori, echipa de elevi, dar și echipa extinsă a proiectului. Călătoria eroilor va fi presărată de multe activități practice, interculturale, internaționale îndrăznim noi sa zicem. Va fi plină de surprize și se încheia cu un Walk of Fame – deschizător al unui mare concurs” – Cristina Grigore, coordonatoarea Programului de burse în pedagogie.

Prima ediție a boot camp-ului a avut loc în perioada 28-31 august 2022, la București.

---

“Programul de burse în pedagogie” – o experiență de învățare menită să îi ajute pe tinerii și tinerele de etnie romă, care studiază la liceele pedagogice din țară, să devină cadre didactice foarte bine pregătite, dascăli ce vor pune mereu nevoile elevilor în centrul activităților didactice. Început în anul 2016, este un program internațional implementat de Fundația REF și finanțat de Fundațiile VELUX. Primul modul s-a încheiat în anul 2020. O parte dintre cei 99 de elevi din România care au absolvit acest program sunt deja cadre didactice. Absolvenții programului urmează în prezent un program de coaching educațional alături de Daniela Stoicescu.

Activitățile organizate începând cu anul 2021 sunt incluse în programele speciale derulate de echipa REF în perioada de sustenabilitate a proiectului finanțat de Fundațiile VELUX.

Recomandări REF pentru înscrierea la liceu pe locurile speciale pentru romi

Posted on martie 31, 2022 by Claudia Craiu

Fundația Roma Education Fund Romania îi așteptă la sediul ei din București pe părinții/tutorii care doresc să își înscrie copiii în învățământul liceal pe locurile speciale pentru romi. Părinții/tutorii* ar trebui să aducă cu ei buletinul lor și cartea de identitate a minorului sau certificatul de naștere dacă copilul are mai puțin de 14 ani.

La sediul fundației, părintele va completa și va semna în prezența echipei REF Romania:

• O declarație pe proprie răspundere privind apartenența la etnia romă
• O informare privind prelucrarea datelor cu caracter personal

După semnarea acestor documente, părintele va primi pe loc o recomandare care atestă apartenența la etnia romă a minorului.

Atenție – Recomandările se eliberează doar de luni până miercuri, între orele 11.00 și 16.00. Persoana de contact este Claudia Gheorghe. Vă sfătuim să îi trimiteți Claudiei un mail de programare a întâlnirii, pentru a nu fi nevoiți să așteptați. Mailul poate fi trimis pe adresa claudia.gheorghe@romaeducationfund.ro (telefon 021.2000.600)

Adresa Fundației Roma Education Fund Romania este Strada Vaselor, Nr.  60, București, 021255, etajul 3, biroul din dreapta

*** În cazul în care dețineți calitatea de reprezentant legal al minorului va fi necesară prezentarea documentului legal care a stat la baza numirii ca reprezentant legal.

Consilierea şcolară, esenţială pentru elevii din programul “A Doua Şansă”

Posted on ianuarie 14, 2022 by Claudia Craiu

În 2021, echipa fundaţiei Roma Education Fund Romania a început proiectul “Construiește-ți propriul viitor prin educație” – cod MySMIS 146032 – cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman. Acesta se desfăşoară pe o perioadă de 30 de luni în comunitățile aferente regiunilor Sud-Muntenia, Sud-Est, Sud-Vest.

Tinerii NEETs incluşi în programele “A Doua Şansă” (ADS) din proiect beneficiază şi de servicii de consiliere şcolară din partea unor specialişti în domeniu. Unul dintre ei este şi Lala Vârtosu, profesor în învăţământul preşcolar de 30 de ani, cu gradul 1 didactic şi educatoare la Grădiniţa Drăgăneşti din jud. Galaţi.

“Munca consilierului şcolar este foarte importantă, mai ales în această perioadă de pandemie. Chiar şi în aceste condiţii dificile, m-am deplasat, respectând desigur toate regulile, în comunităţile locuite preponderent de etnici romi pentru a interacţiona direct cu beneficiarii acestui program. Pentru ei a fost ceva nou faptul că cineva a venit să vorbească cu ei despre problemele şi nevoile pe care le au. La fiecare întâlnire abordăm subiecte cu care ei se confruntă în viaţa de zi cu zi precum somajul, importanţa educaţiei, familia. Săptămâna trecută am vorbit chiar şi despre consumul de droguri şi efectele sale”.

Lala consiliază 75 de elevii ADS care urmează acest program la Școala profesională “Hortensia Papadad Bengescu” din Ivești, Şcoala Gimnazială Barcea şi Școala Gimnazială Drăgănești, jud. Galaţi.

În ceea ce priveşte nevoile acestor tineri, lista este destul de lungă. Pe primul loc, susţine Lala, este lipsa timpului necesar studiului pentru că toţi tinerii NEETs implicaţi în programul ADS au familie sau nu au resursele materiale necesare.

“Din discuţiile avute cu ei sunt trei mari motive pentru care aceşti tineri nu au finalizat şcoala atunci când ar fi trebuit. Cei mai mulţi au rămas singuri sau în îngrijirea bunicilor odată cu plecarea părinţilor în străinătate. În consecinţă, lipsa supravegherii şi atenţiei părinteşti şi trauma provocată de singurătate i-au îndepărtat de şcoală. Unii dintre ei nu au continuat studiile din lipsa resurselor financiare iar unele dintre fete au întrerupt relaţia cu şcoala pentru că s-au căsătorit”

Întâlnirile cu tinerii au loc în Centrele de informare, consiliere și de sprijin deschise de REF România în respectivele şcoli.

“M-am bucurat să aflu că, pentru cei care urmează acum cursurile ADS şi vin la întâlnirile noastre săptămânale, şcoala a început să ocupe un loc foarte important. Au ajuns la concluzia că fără educaţie nu mai pot face nimic aşa că sunt dornici să înveţe pentru a obţine un loc bun de muncă, pentru a-şi lua permisul de conducere. Şcoala îi motivează”

Proiectul Construiește-ți propriul viitor prin educație – cod MySMIS 146032 – este cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Conținutul acestui material nu reprezintă, în mod obligatoriu, poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României. Pentru informații detaliate despre celelalte program cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro. Valoarea totală a proiectului este 4.801.835,55 lei, iar valoarea cofinanțării UE este 4.417.688,72 de lei.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să o contactați pe Ionela Cristea, Director de programe, 021. 2000. 600, ionela.cristea@romaeducationfund.ro.

Dreptul la Educație al copiilor romi, inalienabil doar în teorie

Posted on decembrie 10, 2021 by Claudia Craiu

Unul dintre drepturile fundamentale din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului este Dreptul la Educaţie. Și, pentru că astăzi – 10 decembrie – marcăm  Ziua Internaţională a Drepturilor Omului, trei experţi ai fundaţiei Roma Education Fund Romania, care sunt şi cadre didactice rome, ne vorbesc despre modul în care acest drept se transpune în practică, la 73 de ani de la consacrarea lui.

---

Pentru elevii romi, dreptul la educaţie este inalienabil doar în teorie. Realitatea ne demonstrează că, din păcate, valorificarea diversității culturale și promovarea culturii și identității rome rămân domenii încă în proces de dezvoltare în ceea ce privește educația din România. Chiar dacă termenii școală incluzivă sau egalitate de șanse sunt des vehiculați când se discută despre programele educaționale adresate elevilor romi, pentru sistemul educațional rămâne încă o provocare să răspundă în egală măsură nevoilor culturale ale tuturor elevilor săi. Mai mult, cazurile de discriminare şi segregare din şcolile româneşti fac parte încă, din nefericire, din realitatea sistemului educațional.

Odată cu trecerea la educația online din cauza pandemiei de Covid – 19, dreptul la educație al copiilor din mediile dezavantajate, garantat și de art. 32 din Constituția României, s-a estompat până aproape de dispariție. Copiii romi din familii vulnerabile s-au aflat în imposibilitatea de a merge virtual la școală pentru că nu aveau dispozitive inteligente sau conexiune la internet. Unii dintre ei nu au nici măcar acces la electricitate. În primul an de pandemie, 40% dintre copiii din mediile defavorizate nu au făcut școală. Prăpastia dintre elevii romi vulnerabili și restul copiilor s-a lărgit atât de mult, încât dreptul la educație a devenit un ecou trist, uitat în adâncurile acesteia.

---

“Educaţia interculturală de la vârste fragede este cheia combaterii unor fenomene care macină societatea românească: discriminarea şi rasismul” – Drd. Luiza Medeleanu

 În viziunea Luizei, pedagogia de tip clasic trebuie urgent înlocuită cu pedagogia de tip incluziv care pune accentul pe specificul cultural al fiecărui elev și valorifică identitatea culturală a acestuia. Cunoaşterea atât a propriei istorii, culturi şi tradiţii, cât și pe cele ale colegului de bancă sau a celui din clasa vecină, este esenţială pentru o societate interculturală, construită pe respect reciproc și dialog echitabil.

“Accesul la educație este egal atunci când, în spațiul școlar, se ține cont de specificul cultural al fiecarui copil, fiind valorificată tocmai unicitatea elevilor. Iar acest lucru este posibil doar prin intermediul educaţiei interculturale, nu prin pedagogia de tip clasic ce are la bază principiul ,,toți suntem egali”, principiu ce nu răspunde însă nevoilor specifice ale elevilor și nu-i încurajează pe aceștia să-și afirme identitatea individuală și culturală. Ca să înţelegeţi de ce este nevoie de această schimbare de paradigmă îmi permit să vă povestesc despre Severin, un rom spoitor, elev în clasa a I-a la o şcoală dintr-un sat românesc. Povestea lui Severin* este povestea zecilor de copii romi cu care am lucrat de-a lungul carierei de activist și expert educațional.

Până să meargă la școală, Severin și-a petrecut timpul doar cu familia sa extinsă (mama, tata, bunicii și cei 2 frați mai mici). El nu a fost la grădiniță. Copiii nu se joacă cu el și nici cu frații lui pentru că sunt spoitori. Nici el nu se amestecă cu ceilalți copii care nu sunt romi. De obicei, Severin merge cu bunica prin sat pe la oameni să-i ajute la diverse munci.

Acum însă e în clasa I și merge la școală. Nu cunoaște pe nimeni și se simte foarte stingher. N-ar fi asta o problemă. Problema mai mare este că nu cunoaște bine limba română (el acasă vorbește doar romani) și nu poate înțelege ce zice doamna și nici nu poate comunica cu ceilalți copii. În plus, aici, la școală nu are voie să vorbească tare. Trebuie să stea drept în bancă și nimeni nu înțelege ceea ce spune. Ba mai mult, îl ceartă şi îi ordonă să vorbească românește. 

Severin merge de câteva luni la școală dar nu-i place deloc. La început credea că va fi ceva foarte interesant dar acum… Nu poate socializa deloc cu ceilalți copii datorită barierelor lingvistice și sociale. El e totuși rom spoitor și copiii nu vorbesc cu el. Nu-și poate nota nimic și nici nu-și poate face temele… și nici doamna nu-l poate ajuta pentru că nu-i cunoaște limba. Se gândește să nu mai vină la școală, mai bine învăță meserie de la bunicul…

Asemenea lui Severin, mulți copii romi ajung să se simtă complet străini în spațiul școlar, să se simtă stigmatizați, pierzându-și încrederea în sine și într-un final ajung să abandoneze școala. Dar ce  putem face pentru a împiedica astfel de situații?

Valorizarea culturii Celuilalt și a diferențelor culturale trebuie să devină preocupări constante ale mediului școlar. Acesta trebuie să devină un spațiu familiar pentru elevii romi, în care ei să se simtă în siguranță, să-și construiască și să-și manifeste identitatea autentică în relație cu ceilalți, fără a fi nevoiți să se ascundă sau să adopte un comportament dual, ajungând să-și negocieze identitatea. Doar dacă le este satisfăcută nevoia de apartenență la grup în mediul școlar, elevii romi își pot forma o identitate și o stimă de sine sănătoase. ” – Luiza Medeleanu, doctorand la Universitatea din Bucureşti în domeniul Studiilor Culturale.

---

“Învățarea în limba maternă poate crește semnificativ accesul la educație precum și calitatea învățământului, în special în cazul copiilor preșcolari sau a celor din clasele primare care vorbesc limba romani de acasă” –
Dr. Alexandru Zamfir

Alexandru este expert educaţional la REF Romania şi cadru didactic la Departamentul pentru Limba şi Literatura Romani din cadrul Universităţii Bucureşti. În viziunea sa, dreptul la educație în limba maternă ar trebui adus mai des și mai consistent în discuție, mai ales în școlile care au acest specific.

“Deși limba romani nu îmi este limbă maternă, părinții și generațiile din urmă uitând limba, (re)întâlnirea cu ea și întregul ei univers m-a preocupat întotdeauna, fiind nevoit să o (re)învăț în copilărie de la prietenii și vecinii care o vorbeau în cartier, pentru ca mai târziu să o descopăr ca limbă predată la facultate, în cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, și ajungând, ulterior, să și predau limba romani la aceeași facultate.

Astăzi, senzația pe care o resimt atunci când vorbesc în limba romani se descrie mai ales printr-un sentiment de intimitate, asociată cu respect, încredere, empatie și o anumită simțire comună, în sensul unei împărtășiri cu o simțire și-o înțelegere care se oglindește în mine însumi dar și în celălalt. Atunci când mă adresez cuiva în limba romani intrăm instantaneu într-un alt registru, într-o altă lume, una a familiarității și a exprimării într-un cadru intim, dar și o lume a siguranței și a confortului, a destinderii și a încrederii. Iar senzația e aceeași și la fel de intensă de fiecare dată, de la conversații uzuale pe stradă sau cu studenții în sala de curs, până la mesaje scurte dar pline de însuflețire pe care le-am rostit la conferințe internaționale, așa cum mi s-a întâmplat atunci când am fost în India unde, la mii de km de casă, atât eu cât și ceilalți romi din sală, veniți din toată Europa sau din America de sud, ne-am simțit atât de „acasă” în limba romani.

La fel mi se întâmpă și în poezie, în textele pe care le scriu în limba romani distingându-se anumite nuanțe, trăiri și senzații pe care nu le pot reda în nicio altă limbă.

Toate acestea pentru că prin limba romani mă conectez cu o lume pe care o simt că mi-e aproape și cu care vibrez într-un mod aparte, stabilind legături și o întreagă rețea, în care ne recunoaștem reciproc, și care mă ajută în final să mă (re)cunosc mai în amănunt și mai în intimitate pe mine însumi, prin (re)conectarea cu la limba romani conectându-mă, totodată,  mai în profunzime și bunicii și străbunicii mei, cu trecutul lor, cu tristețile și bucuriile lor, cu tot ce-au trăit și au însemnat ei și cu ce tot ce trăiec și însemn și eu și generațiile viitoare” – asis. Dr. Alexandru Zamfir.

“Educaţia ar trebui să fie o călătorie, nu o destinaţie” – Dr. Valentin Negoi

Valentin este profesor de istorie la Liceul Teoretic din Filipeștii de Pădure, judeţul Prahova şi este, de asemenea, unul dintre membrii echipei REF.

 “Înainte sa intru în învățământ credeam cu adevărat că nu contează de unde pleci, atâta timp cât știi unde vrei să ajungi, însă, după trei ani de predat, am ajuns să înțeleg că elevii simt școala ca pe o cursă de obstacole unde, din păcate, mulți nu reușesc să prindă nici măcar startul. Educația trebuie să fie o călătorie, nu o destinație. Sunt prea mulți copii care și-au setat ca singur obiectiv finalizarea celor opt clase, fără să îşi dorească să acumuleze experiențe şi competențe pe care să le folosească apoi în viață.

Sunt în învățământ de trei ani și încă mă duc la școală cu bucurie. Spun încă pentru că, în prima mea lună la catedră, colegii cu mai multă experiență din cancelarie mi-au spus că în cinci ani o să treacă acest entuziasm. Îmi spuneau asta deoarece ei înțeleseseră deja că  învățământul este un sistem rupt de realitate, unde școlile care au cele mai mari probleme sunt și cele mai copleșite de hârtii, care trebuie să fie multe și cât mai atent făcute.

De ce dreptul la educație în România este, în continuare, încălcat în mod rușinos? Pentru că 6 din 10 copii din mediile defavorizate au probleme grave de scriere și de citire. Jumătate dintre copiii de 15 ani suferă de analfabetism funcțional, după 8 ani de mers la școală. Cu mici excepții, diferența dintre un elev bun, performant, și un elev slab o face gradul de implicare al părintelui în educația copilului și colaborarea armonioasă dintre dascăl și părinte.

Cu siguranță, situaţia din învățământul românesc ar fi stat cu mult mai rău dacă nu ar exista şi foarte mulți profesori cu adevărat buni care îşi fac treaba cât pot ei de bine. Constat cu bucurie, că cei care sunt proaspăt intraţi în sistem au dorința de a face bine. Dar aceeași dorință o aveau și o bună parte dintre profesorii care acum stau lipiți de catedră și consideră că educația incluzivă se face prin dictare. Oare sistemul te transformă în timp într-o persoană căruia nu-i pasă de mai nimic? Din punctul meu de vedere, dacă a trecut un an de zile și un profesor nu a avut timp să citească măcar o carte, din domeniul de activitate, înseamnă că persoana respectivă nu este menită să fie la catedră” – prof.dr.Valentin Negoi.

---

Pentru REF Romania, asigurarea accesului în mod egal la educaţie de calitate pentru toţi copiii romi este parte a misiunii fundaţiei. Prin activităţile, programele şi acţiunile pe care le-a derulat de-a lungul celor 12 ani, REF Romania a urmărit să reducă  fenomenul de părăsire timpurie a şcolii prin  programe educaţionale de calitate care se adresează atât copiilor de doar câteva luni, ante-preşcolari, cât şi preşcolarilor, elevilor din ciclul primar şi gimnazial (programele Biblioteca de Jucării, Şcoala după Şcoală, Sprijin Educaţional Intensiv).

De asemenea, REF Romania a urmărit să reducă numărul persoanelor care nu au finalizat învăţământul obligatoriu prin programe de tip “A Doua Şansă”, să crească accesul tinerilor romi la educaţie academică prin programele de burse.

Fundaţia promovează o societate incluzivă prin programele de educaţie interculturală de tipul atelierelor pentru elevi şi părinţi şi a cursurilor de formare pentru cadrele didactice. În permanenţă, echipa REF Romania şi-a ghidat activităţile, campaniile de advocacy, cercetările, parteneriatele urmărind respectarea dreptului la educaţie, în mod echitabil, pentru toţi copiii romi.

* 
Povestea lui Severin a fost publicata in Culegerea de creație literară rromani Rromane Godimata/Gânduri Rome, editura Amare Rromentza, București, 2020 

Managementul diversităţii în şcoala incluzivă – Curs CIPE

Posted on ianuarie 26, 2021 by Claudia Craiu

Fundaţia REF Romania a început în ianuarie ultimul curs din pachetul de sesiuni de formare inclus în proiectul “Competență, inovare și profesionalism în educație” (CIPE) (cod MySmis 2014: 105682), cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.  

Cursul Managementul diversităţii în şcoala incluzivă este ținut de Ruxandra Foloștină, formator la Asociația Română de Psihopedagogie și se adresează cadrelor didactice din proiect. În viziunea formatoarei, incluziunea înseamnă “viață în demnitate, asigurare de șanse egale tututor copiilor, respect și investiții în calitatea vieții”.

Practica integrării copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES) în școlile de masă ridică numeroase probleme de ordin social, economic, pedagogic, cultural, comportamental etc., și din acest motiv este foarte important ca acest proces să fie bine manageriat, axat pe fundamente științifice și pe principii argumentate și ancorate în realitate.

Procesul integrării este unul continuu, în primul rând pentru că fiecărui copil trebuie să i se asigure forme și condiții de integrare adecvate, astfel încât să-și valorifice maximal potențialul de dezvoltare. În al doilea rând, fiind un proces continuu el implică, în desfășurarea sa, ajustări, reevaluări, reconsiderarea unor strategii. Și cred că fix de acest lucru nu ne dăm seama. Când constatăm că ceva nu funcționează, am sesizat că mai degrabă lăsăm lucrurile așa, să meargă în inerție, ne resemnăm fără să mai căutăm metode de redresare, de combatere a excluziunii și discriminării. Este inadmisibilă preluarea mecanică a experiențelor internaționale în domeniu fără ca acestea să fie analizate prin prisma condițiilor social-economice și culturale ale comunității, în care urmează să trăiască și să se formeze copilul cu CES.

Managementul diversității în școala incluzivă presupune o integrare cât mai cuprinzătoare și sistematică, și nu o integrare întâmplătoare – psiholog Ruxandra Foloştină.

Am observat că în România când spui copii cu CES toată lumea se gândește doar la copiii cu dizabilități. În realitate, sintagma ”cerințe educaționale speciale” este mult mai cuprinzătoare, incluzând necesități educaționale suplimentare atât pentru copiii cu dizabilități, cât și pentru copiii cu tulburări de învățare (dislexie, disgrafie, discalculie, disortografie) ori de altă natură. Mai mult decât atât, se uită faptul că în Raportul OECD (2007) conceptul ”children with special needs” se referă și la copiii din medii sociale și familii defavorizate, la copiii instituționalizați, copii ai străzii, copiii abuzați, copiii care suferă de afecțiuni cronice (diabet, TBC etc.). Le-am reamintit cadrelor didactice să nu uite de ultimele categorii de copii, pentru că au același nevoi educaționale de suport ca și copiii cu dizabilități. Am evidențiat prin exemple, studii de caz, jocuri și exerciții importanța promovării respectului și a empatiei în școală, promovarea a ceea ce se cheamă ”curriculum afectiv”,  pentru că doar susținând aceste valori și  instituind un astfel de curriculum putem preveni și controla discriminare, bullying-ul și marginalizarea pe motive ce țin de statutul social, resursele financiare și potențialul intelectual –
Psiholog Ruxandra Foloştină

Camelia Brișan, profesor de matematică la Școala Gimnazială nr. 1 din Gălbinași, jud. Călărași:

“Am învățat despre beneficiul asigurării în școală a  unui mediu prietenos și incluziv. Educația incluzivă este mai cuprinzătoare decât educația formală obișnuită cuprinzând educație pentru familie, comunitate și alte forme de educație în afara școlii. Educația incluzivă susține că toti elevii pot învăța dacă au o forma de sprijin pentru învățare. Am primit resurse, precum manualul de bune practici pentru copiii care suferă deficit de atenție și hiperactivitate. Cursul este abia la început, dar tema este de actualitate și benefică cadrelor didactice”.

Bucur Georgeta, învățătoare la Școala Gimnazială nr. 1 din Gălbinași, jud. Călărași:

“Mă ajută foarte  mult  acest curs prin  faptul că ne oferă informații despre  nevoile  copiilor cu  cerințe speciale. Am învățat  să  creez jocuri ținând cont de  nevoile  lor, astfel încât  ei să poată  participa activ la ora. Apreciez  și  implicarea  doamnei formator  care  este  un profesionist  desăvârșit”.

Proiectul „Competență, inovare și profesionalism în educație” (CIPE) (cod MySmis 2014: 105682), cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, este implementat alături de Casa Corpului Didactic (CCD) Sibiu și Casa Corpului Didactic (CCD) București. Până în prezent, 349 de cadre didactice au urmat cursurile:

1. Abordarea creativă a curriculumului în învățământul preșcolar – Preda Viorica și Borțeanu Silvia, formatori CCD București.
2. Abodarea integrată a curriculumului în învățământul primar – Bărbulescu Gabriela și Niculae Elena, formatori CCD București.
3. Abordarea interdisciplinară a continului curricular în învățământul preuniversitar – Buzuriu Mariana, Urea Marcela,  Coropețchi Constantin, formatori CCD Sibiu.
4. Educație interculturală pentru o școală nouă – Galață Mircea,  Zămăcău Vasile – formatori CCD Sibiu și Gavrilă Minodora, Bolojan Georgeta – formatori CCD București.
5. Managementul comunicării școală-familie – Crețulescu Livia Maria, Marcu Cristina Paraschiva, Sacaleris Daniela Ioana – formatori CCD Sibiu și Tatu Adina, Ghebici Sultana – formatori CCD București.
6. Monitorizarea riscului de părăsire timpurie a școlii – Claudiu Ivan, formator și expert REF Romania.
7. Managementul proiectelor educaționale – Șubă Firuța Gabriela, Nițu Dana Rucsandra – formatori CCD București și Seusan Mihaela, Sacaleris Daniela – formatori CCD Sibiu.
8. Tehnici de predare și activități de tip outdoor – Sorana Olaru, formator.
9. Educație nonformală pentru o școală Altfel – formator Asociația PROEURO- CONS
10.  Istoria și tradițiile romilor – formator Maria Luiza Medeleanu, expert educațional REF Romania.

Caravana Creatorilor de Bucurii – 600 de copii sprijiniți de Pepco România și Fundația REF

Posted on august 29, 2020 by Claudia Craiu

Caravana Creatorilor de Bucurii se desfășoară în comunitățile Bora și Țăndărei din jud. Ialomița, Budești, jud. Călărași, Gostinari, jud. Giurgiu, Deaj, jud. Mureș și Gălbinași, jud. Călărași. În cadrul acestui program, 600 de elevi din șase comunități dezavantajate, puternic lovite de pandemie, au primit pe parcursul lunilor iunie-august ajutor sub formă de tichete sociale și pachete educaționale.

Caravana Creatorilor de Bucurii este un proiect finanțat de compania Pepco România și implementat de Fundația Roma Education Fund Romania.

Alexandra este unul dintre acei elevi. A trecut în clasa a VII-a și învață la Școala Gimnazială din Bora, jud. Ialomița.

Când era mică, îşi dorea mult să devină doctoriță. Acum, însă, fata se visează fotbalistă. “Joc fotbal în fiecare zi. Îmi place foarte mult. De la noi din sat, doar eu și cu încă o fată jucăm fotbal”.

După ce va termina şi clasa a VIII-a, Alexandra Golgovici are un singur plan de carieră: să ia admiterea la Liceul Sportiv din Slobozia și astfel să devină jucătoare de performanţă în sportul-rege. Copila nu şi-a ales încă nici un model feminin din fotbalul național și internațional, dar Alexandra are de la cine lua exemplu: de la dascălii săi, pe care îi admiră enorm. Unul dintre cadrele didactice care i-au călăuzit paşii tinerei în anii de gimnaziu este Florica Alecu, un exemplu de urmat pentru elevii din școala Bora. Mândră de etnia sa, Florica le povestește mereu elevilor săi că în viață reușești doar dacă depui efort, dacă ești implicat, dacă găsești soluții mereu. Știe ce înseamnă să o duci extrem de greu. Tatăl învățătoarei a muncit ca zilier şi a economisit fiecare bănuţ pentru ca Florica să poată merge la școală.

Cea mai bună prietenă a Alexandrei este Francesca. “Simt că vreau mai mult de la viață, știu că pot și nu mă va împiedica nimic, chiar dacă sunt de etnie romă. Anul acesta școalar a fost o “Școală Altfel” în ultimele trei luni. Din cauza acestui fapt, a trebuit să lucrăm pe WhatsApp. Astfel, am avut o experiență plăcută. Am reușit să fiu prima din clasă. Vreau să învăț pentru că vreau să duc o viață mai uşoară decât cea a părinților mei şi doar învăţând o pot realiza”.

Alexa a terminat clasa pregătitoare. Mama fetiţei are 21 de ani și până la vârsta asta a născut patru copii. Femeia nu a făcut nici măcar o zi de școală, aşa cum nici tatăl celor patru copilași nu a stat vreodată într-o sală de clasă. Tocmai din acest motiv părinţii încearcă să-și trimită cât mai des fetița la cursuri. Ambii lucrează cu ziua pe unde prind, iar astfel speră să o ajute pe Alexa să-şi urmeze visul de a deveni, la rândul ei, învăţătoare.

• 

• 

• 

Subvenții pentru mini-proiecte în școlile din Mureș

Posted on iulie 22, 2020 by Claudia Craiu

În anul școlar 2019-2020, Fundația Roma Education Fund Romania a acordat 50 de subvenții cadrelor didactice din proiectul Educație formală și non-formală pentru dezvoltare durabilă în regiunea Centru, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.  Această măsură de sprijin a fost alocată doar cadrelor didactice care au depus mini-proiecte și care au respectat criteriile de selecție.

“Mini-proiectele care au primit sprijin financiar pentru implementare au inclus activități prin care cadrele didactice au pus în aplicare competențele obținute în cadrul programelor de formare susținute, încă de la începutul proiectului, de specialiștii REF Romania. În funcție de câteva criterii foarte clare de evaluare – relevanța, eficacitatea, sustenabilitate, posibilitatea de a replica mini-proiectele – cele 50 de subvenții au fost utilizate pentru achiziționarea de materiale didactice, rechizite, jocuri interactive și educaționale, cărți, materiale necesare pentru diferite activități dedicate unor zile speciale, ca Ziua Copilului, Școala Altfel etc.”, explică Alexandru Zamfir, expert în măsuri de sprijin.

La Școala Gimnazială din Deaj, cu structurile sale din comunitățile Ceuaș și Hărănglab, 21 de cadrele didactice au obținut subvenții pentru implementarea unor mini-proiecte prin care au organizat expoziții de desene, concursuri sportive, cursuri de gătit, activități surpriză pentru elevi.  Una dintre aceste cadre didactice este educatoarea Gizella Loghin. Ea a organizat un concurs de desen cu copilașii din clasa ei de la Grădinița Ceuaș. Doamna educatoare a achiziționat din subvenție materiale și rechizite pentru competiție. A oferit aceste materiale copiilor iar aceștia, alături de părinți și bunici, și-au desenat acasă lucrările. La final, Gizella a organizat o expoziție pe holurile grădiniței.

Bocskai Emőke, profesor în învățământul primar la Școala Gimnazială „Teleki – Domokos” din Gornești, a achiziționat pentru clasa sa un aparat de laminat hârtie „extrem de folositor, mai ales în condițiile actuale în care pe holurile școlii s-a intervenit în repetate rânduri cu dezinfectanți sub formă de pulverizatori care pot afecta planșele”, mărturisește Emőke. Pe lângă aparatul de laminat hârtie, au fost achiziționate și materiale pentru desen și pictură care au fost folosite în cadrul unui workshop. „Activitatea a avut menirea de a motiva și dezvolta creativitatea, spiritul de creație, simțul estetic al elevilor, precum și reducerea stresului aducând o alinare și un sentiment de reușită, succes personal prin expoziția de lucrări și evaluările ei prin comentarii în mediul online.”

Alte materiale care au fost achiziționate de către cadrele didactice din școlile care fac parte din program și care s-au înscris cu mini-proiecte: dicționare, cărți de povești, caiete, truse de geometrie, jocuri educative de tip „board games” (Dixit, Story cubes, Activity junior etc.), materiale destinate activităților sportive sau materiale pentru amenajarea curților interioare ale grădinițelor.

În anul școlar 2020-2021 alte 50 de subvenții vor fi acordate cadrelor didactice care vor depune mini-proiecte. Sesiunea de înscriere va începe în luna septembrie 2020.

Proiectul „Educație formală și non-formală pentru dezvoltare durabilă în regiunea Centru” (cod MySmis 2014: 106443) este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Se desfășoară în perioada 11 aprilie 2018 – 10 aprilie 2021. Prin acest proiect, Fundația REF Romania oferă servicii educaționale de calitate unui număr de 820 de copii din 7 școli din România de la nivelul regiunii de dezvoltare Centru.

Jucării de tip Montessori în școlile și grădinițele REF Romania

Posted on iulie 20, 2020 by Claudia Craiu

Din toamnă, elevii din școlile și grădinițele incluse în proiectul Educație formală și non-formală pentru dezvoltare durabilă în regiunea Centru vor învăța folosindu-se și de materiale educaționale de tip Montessori. Produsele au ajuns deja în Școala Profesională Band, în Școala Gimnazială Deaj cu structurile Ceuaș și Hărănglab, în Școala Gimnazială Teleki Domokos din Gornești, în Școala Gimnazială Dumbrăvioara și în structura sa din Ernei, toate din județul Mureș.

Patru grupe de antepreșcolari, nouă de preșcolari și alte 12 grupe de elevi din ciclul primar, adică peste 600 de copii, vor învăța în anul școlar 2020-2021 utilizând și aceste produse educaționale.

“Jucăriile de tip Montessori, pe lângă faptul că îi distrează și îi bucură pe copii, îi ajută să-și dezvolte, treptat şi discret, noi însuşiri şi abilităţi necesare vieții. În plus, îi determină să recapituleze, să consolideze şi să-și îmbunătăţească abilităţile deja stăpânite. Unele jucării educative sunt concepute special pentru discipline precum ortografia şi lectura, iar altele pentru matematică și ştiinţă. Cert este faptul că aceste jucării îi expun pe copii, încă de la o vârstă fragedă, la lucrurile cu care vor interacţiona mai târziu în viaţă” – explică psihologul Andreea Nedelcu, expert educațional SdS (Școala după Școală) și SEI (Sprijin Educațional Intensiv).

• 

• 

• 

Jucăriile educaționale de tip Montessori îi învaţă pe copii atât lucruri despre ei înşişi, cât şi despre tot ceea ce îi înconjoară, oferindu-le posibilitatea de a-și folosi cât mai mult imaginația. Sunt elaborate şi fabricate atât de inteligent încât felul în care copilul interacţionează cu ele – cu dimensiunile lor, formele şi culorile lor – încurajează acţiuni fizice şi mentale specifice. Sunt create să atragă atenția copiilor, să fie un stimul puternic în dezvoltarea lor, să-i ajute să fie independenți și să descopere singuri lumea din jur.

• 

• 

• 

Materialele educaționale vor fi folosite în cadrul programelor Grădinița Prietenoasă prin care REF Romania oferă sprijin suplimentar pentru creșterea accesului și participării copiilor antepreșcolari și preșcolari la educație timpurie și Școala după Școală, activitatea în care sunt incluși 320 de elevi din ciclul primar.

Proiectul „Educație formală și non-formală pentru dezvoltare durabilă în regiunea Centru” (cod MySmis 2014: 106443) este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Se desfășoară în perioada 11 aprilie 2018 – 10 aprilie 2021. Prin acest proiect, Fundația REF Romania oferă servicii educaționale de calitate unui număr de 820 de copii din 7 școli din România de la nivelul regiunii de dezvoltare Centru.

Creativitate, inovare și stare de bine la școală prin programul de subvenții REF Romania

Posted on iulie 7, 2020 by Claudia Craiu

REF Romania oferă subvenții cadrelor didactice din proiectul „Competență, inovare și profesionalism în educație” (CIPE) (cod MySmis 2014: 105682), cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Proiectul este implementat alături de Casa Corpului Didactic (CCD) Sibiu și CCD București.

“Prin programul de subvenții încercăm să stimulăm profesorii să aplice în școală lucrurile studiate în cadrul cursurilor de formare profesională pe care le-am derulat până în prezent. Cadrele didactice pot depune mini-proiecte pe care REF Romania le finanțează dacă întrunesc criteriile de selecție. Le oferim astfel acces la o sumă de bani ce poate fi folosită pentru a achiziționa diferite materiale prin care să desfășoare activități și acțiuni inovatoare la clasă” – Cristina Grigore, expert măsuri de sprijin CIPE

Până în prezent, zeci de profesori au depus diverse mini-proiecte prin care au derulat activități speciale de Ziua Copilului, prin care și-au amenajat diferite colțuri ale sălilor de clasă, dând naștere unor spații noi dedicate lecturii sau jocului. Alte cadre didactice au dorit să schimbe curtea școlii, așa că, inspirați de cursul Tehnici de predare și activități de tip outdoor, și-au transformat spațiile din jurul instituției.

“Înainte de intrarea în starea de urgență și de închiderea școlilor, plaja activităților pentru care puteau depune proiecte pentru subvenții a fost destul de largă, de la excursii, vizite tematice la muzee, la teatru, la cinema până la competiții sportive. Însă, dând dovadă de creativitate și dorință de implicare, profesorii au reușit să mute activitățile cu succes în online sau au ales să aplice cu mini-proiecte adaptate vremurilor pe care le trăim” – Cristina Grigore.

Unul dintre mini-proiectele câștigătoare este “Dansul – limbaj intercultural”, depus de Florica Alecu, cadru didactic la Școala Gimnazială Bora din Slobozia. “Experiența didactică mi-a conferit perspectiva înțelegerii că muzica și dansul reprezintă forme de comunicare nonverbală. Mișcarea, gesturile, mimica și postura, toate aceste trăiri anulează barierele artificiale dintre oameni. Prin mișcările sale, dansatorul își dezvăluie personalitatea și expune influențele pe care societatea le-a avut asupra sa” – Florica Alecu.

Elevii au probat zilele trecute costumele realizate în cadrul mini-proiectului. Odată ce vor reveni la școală, ei le vor purta la diferite serbări și evenimente.

Sursa de inspirație pentru acest proiect a fost, susține Florica Alecu, cursul de formare Educație Interculturală pentru o școală nouă, ținut de formatorii Galață Mircea,  Zămăcău Vasile – formatori CCD Sibiu și Gavrilă Minodora, Bolojan Georgeta de la CCD București.

Termenul limită pentru depunerea subvențiilor este 20 august 2020, ora 23.59.

Activitatea de formare face parte dintr-un pachet de 11 cursuri pe care Roma Education Fund Romania le-a pregătit cadrelor didactice în cadrul proiectului  CIPE. Până în prezent, 310 de cadre didactice au urmat cursurile:

• Abordarea creativa a curriculumului în învățământul preșcolar – Preda Viorica și Borțeanu Silvia, formatori CCD București.
• Abodarea integrată a curriculumului în învățământul primar – Bărbulescu Gabriela și Niculae Elena, formatori CCD București.
• Abordarea interdisciplinară a continului curricular în învățământul preuniversitar – Buzuriu Mariana, Urea Marcela,  Coropețchi Constantin, formatori CCD Sibiu.
• Educație interculturală pentru o școală nouă – Galață Mircea,  Zămăcău Vasile – formatori CCD Sibiu și Gavrilă Minodora, Bolojan Georgeta – formatori CCD București.
• Managementul comunicării școala-familie – Crețulescu Livia Maria, Marcu Cristina Paraschiva, Sacaleris Daniela Ioana – formatori CCD Sibiu și Tatu Adina, Ghebici Sultana – formatori CCD București.
• Monitorizarea riscului de părăsire timpurie a școlii – Claudiu Ivan, formator și expert REF Romania.
• Managementul proiectelor educaționale – Șubă Firuța Gabriela, Nițu Dana Rucsandra – formatori CCD București și Seusan Mihaela, Sacaleris Daniela – formatori CCD Sibiu.
• Tehnici de predare și activități de tip outdoor – Sorana Olaru de la Asociaţia Centrul regional de formare – evaluare – atestarea antreprenorială şi profesională FORMATEST

În zilele următoare, vom începe cursul de Istoria și tradițiile romilor alături de formatorul Maria Luiza Medeleanu, expert educațional REF Romania și vor fi lansate alte două programe de formare profesională destinate cadrelor didactice – unul în domeniul tematic Educație non formală, extrașcolară și informală, altul în domeniul Egalitate de șanse și gen.

Examenul maturității pentru elevii noștri din Programul de Burse în Pedagogie

Posted on iunie 30, 2020 by Claudia Craiu

În august 2016, REF Romania a început implementarea Programului de Burse în Pedagogie, finanțat de Fundațiile VELUX. În același an, 24 de elevi din proiect – care au dat zilele acestea examenul de bacalaureat – intrau în clasa a IX-a la diferite licee pedagogice din mai multe județe ale țării. Adolescenții visau atunci să devină învățători sau educatori. Iar REF Romania a fost alături de ei. I-am urmărit crescând, dezvoltându-se, devenind tinerii de astăzi. Timp de patru ani au primit sprijin financiar și academic pentru a-și îndeplini planurile de carieră. În fiecare vară, le-am organizat tabere în care să se cunoască unii pe ceilalți și să se dezvolte personal și profesional.

Cinci dintre cei 24 de elevi din program au luat note peste 9.00. Îi cunoașteți pe toți mai jos.

Doar 5 elevi din cei 24 nu au reușit să ia examenul de Bacalaureat. Disciplinele matematică și logică le-au creat dificultăți. Însă niciunul nu este dispus să renunțe. Vor încerca să ia acest examen anul viitor. Un singur elev a ales să nu dea deloc examenul pentru că nu s-a simțit pregătit.

De-a lungul celor 4 ani de program, 97 de tineri au beneficiat de sprijin academic și financiar în cadrul acestui proiect. Bursele în Pedagogie se acordă elevilor care învață la licee pedagogice în România, Cehia, Ungaria și Slovacia.